Hidroizolația fundației protejează structura de apa din pământ, de umezeala care urcă prin capilaritate și de apa de ploaie care se scurge pe lângă casă. Se compune dintr-o barieră orizontală, o protecție verticală pe pereții îngropați și un sistem de drenaj, iar lipsa oricăreia lasă apa să ajungă în subsol sau în pereți.
Apa nu produce efecte imediate. Câțiva ani mai târziu apar igrasia, mirosul de umed, tencuiala care se desprinde și mucegaiul, iar remedierea cere săpături în jurul casei, adică exact ce voiai să eviți.
De unde vine apa care atacă fundația
Sunt trei surse distincte, iar hidroizolația trebuie gândită pentru fiecare.
- apa din pânza freatică, care apasă pe fundații și pe subsol dacă nivelul ei este ridicat;
- apa de infiltrație, care vine din ploaie și din topirea zăpezii și se scurge prin pământul din jurul zidurilor;
- umiditatea capilară, care urcă prin porii betonului și ai zidăriei, ca prin niște tuburi foarte subțiri.
Un studiu geotehnic arată unde se află apa și cum se comportă pământul. Fără acele date, soluția de hidroizolație e aleasă pe nimic.
Straturile unei hidroizolații corecte
Bariera orizontală se pune între fundație și soclu sau la nivelul planșeului pe sol. Ea oprește urcarea apei în pereți și se execută din membrană bituminoasă lipită sau din folie specială, cu suprapuneri generoase. Ea trebuie să fie continuă: un perete cu barieră întreruptă lasă apa să treacă prin gol.
Hidroizolația verticală acoperă pereții fundației sau ai subsolului de la talpă până deasupra nivelului terenului. Poate fi o soluție bituminoasă aplicată în două straturi, o membrană bituminoasă sudată sau lipită, ori un mortar cementos elastic, aplicat pe o suprafață curată și uniformă. Alegerea depinde de presiunea apei și de ce permit detaliile structurii.
Peste hidroizolație se pune o protecție mecanică: izolație rigidă sau o membrană cu nuci din polietilenă, care o apără de pietrele din umplutură. Fără ea, în timpul compactării pământului hidroizolația se poate tăia fără ca cineva să observe.
Drenajul din jurul casei
Drenajul perimetral colectează apa și o duce departe de fundație. Se compune dintr-o țeavă perforată, așezată în pantă într-un strat de pietriș, învelită într-un geotextil care împiedică înfundarea cu argilă. Apa ajunge într-un cămin și de acolo la o rețea pluvială, la un dren sau la o zonă joasă a terenului.
Trotuarul de gardă, cu o pantă de câteva procente dinspre casă, și jgheaburile racordate la burlane care evacuează apa departe de ziduri completează sistemul. Sunt lucruri banale, dar fără ele apa din ploaie se adună chiar lângă fundație.
| Element | Rol | Greșeala tipică |
|---|---|---|
| Barieră orizontală | Oprește umezeala capilară | Întreruptă sau lipsă la praguri |
| Hidroizolație verticală | Apără pereții îngropați | Aplicată pe suprafață murdară sau udă |
| Protecție mecanică | Apără stratul de hidroizolație | Omisă pentru a economisi |
| Drenaj perimetral | Evacuează apa din jurul casei | Fără pantă sau fără geotextil |
Cum recunoști o hidroizolație făcută prost?
Semnalele apar de obicei în primul sezon ploios: pete de umezeală la baza pereților, pereți reci și umezi la atingere, eflorescențe albe de sare pe tencuială sau miros de mucegai în subsol. Pentru a găsi sursa fără să sapi, ajută măsurarea umidității din pereți și monitorizarea ei, ca în materialul despre controlul umidității cu senzori conectați. O sursă cu totul diferită, o țeavă care curge, se poate identifica prin sisteme de detecție a scurgerilor.
Terase, garaje și subsoluri: cazuri speciale
Un subsol locuibil cere o hidroizolație mai atentă decât un subsol tehnic, pentru că orice picătură de apă se vede și se simte. Aici se combină adesea hidroizolația exterioară cu un strat de drenaj lângă perete și cu o placă de fund etanșă. La un garaj îngropat sau la o terasă peste un spațiu locuit, rosturile de dilatare și racordurile cu pereții sunt cele care cedează primele.
La construcțiile pe teren în pantă apa vine dinspre deal și se strânge în spatele zidului de sprijin. Fără drenaj la spate și fără orificii de scurgere, presiunea apei poate depăși ce a calculat proiectantul, iar zidul se fisurează. Un drenaj cu ieșire liberă la cotă mai joasă este, în astfel de cazuri, mai important decât orice membrană.
Când se execută lucrarea și cum se verifică?
Hidroizolația se aplică pe beton uscat și curat, la temperaturi și în condiții indicate de producător, și se acoperă cu pământ doar după ce a fost verificată. Verificarea se face vizual, centimetru cu centimetru, și se consemnează într-un proces-verbal de lucrări ascunse, pentru că după umplere nu se mai vede. Dacă lucrezi la sfârșit de toamnă, planifică și etapa de închidere a șanțurilor înainte de îngheț, așa cum arată materialul despre pregătirea șantierului înainte de primul îngheț.
Întrebări frecvente
Este suficient un strat de bitum dat cu pensula?
Nu, dacă apa se află în sol sub presiune. Pe terenuri uscate, un sistem bituminos aplicat în mai multe straturi poate fi suficient, dar proiectantul stabilește soluția după datele terenului.
Pot adăuga hidroizolația după ce casa e gata?
Se poate, dar cere săparea pământului din jurul zidurilor, curățarea suprafeței și refacerea drenajului. Costă mult mai mult decât lucrarea făcută la momentul potrivit.
Ajunge o barieră pe interior?
Rar. O hidroizolație aplicată pe interior poate ascunde problema o vreme, dar apa rămâne în perete și îl degradează. Soluția durabilă protejează structura dinspre exterior.
