Sistemele anti-coliziune ale unei macarale turn sunt ansambluri de senzori și un calculator de bord care știu în orice moment unde se află brațul, căruciorul și cârligul și care încetinesc sau opresc mișcarea înainte ca sarcina sau brațul să atingă un obstacol. Obstacolul poate fi o altă macara, o clădire vecină, un acoperiș sau o linie electrică.
Nu sunt un înlocuitor pentru operator, ci un strat de protecție împotriva oboselii, a lipsei de vizibilitate și a grabei, trei cauze frecvente ale accidentelor cu macarale.
Pe un șantier cu o singură macara și fără clădiri vecine, protecția se reduce la limitatoare și la anemometru. Pe un șantier urban, cu două sau trei macarale și blocuri la câțiva metri, partea anti-coliziune devine la fel de importantă ca limitatorul de sarcină, pentru că un braț care atinge un acoperiș sau contrabrațul altei macarale poate cădea pe stradă. Merită deci să știi, înainte de montaj, în ce categorie intră șantierul tău.
Din ce este alcătuit un sistem de siguranță al macaralei
Termenul „anti-coliziune” este adesea folosit pentru tot pachetul de siguranță, dar în practică aceste funcții sunt separate:
- Limitatorul de sarcină oprește ridicarea când greutatea depășește capacitatea la raza respectivă.
- Limitatorul de moment ține cont de produsul dintre sarcină și distanța de la turn, pentru că aceeași macara ridică mult mai puțin la capătul brațului decât lângă turn.
- Limitatoarele de cursă opresc cârligul sus și jos, căruciorul la capetele brațului și, dacă există, rotirea în exces.
- Anemometrul măsoară viteza vântului; peste limita din manualul producătorului lucrul se oprește.
- Sistemul anti-coliziune propriu-zis folosește senzori de poziție (pentru rotire, rază, înălțime) și o hartă a zonei de lucru ca să calculeze distanțele între elemente.
Cum evită sistemul coliziunea dintre două macarale?
Pe șantierele dese, razele de acțiune ale macaralelor se suprapun. Fiecare macara cunoaște geometria proprie, iar prin radio sau prin cablu primește poziția celeilalte. Dacă brațul sau cârligul uneia se apropie de zona ocupată de cealaltă sub o distanță de siguranță programată, sistemul reduce viteza și apoi oprește mișcarea în direcția periculoasă, dar permite deplasarea în sens opus. Operatorul vede pe ecran, în cabină, o reprezentare a zonei și a stării fiecărei macarale.
Distanța de siguranță se stabilește în funcție de dimensiunea sarcinii, de felul în care se leagănă și de timpul de frânare al mecanismelor. O macara cu braț lung și viteză mare de rotire are nevoie de o marjă mai mare decât una mică, iar acest lucru se reflectă în pragurile de avertizare (de obicei două: una care încetinește mișcarea și una care o oprește).
La planificarea șantierului, macaralele se montează de regulă la înălțimi diferite, ca brațele să treacă unele peste altele, iar contrabrațul și sarcina să nu se întâlnească. Sistemul electronic este a doua barieră, nu prima.
Zonele interzise și protecția clădirilor vecine
Pe lângă obstacolele mobile, calculatorul poate memora zone în care macaraua nu are voie să treacă cu brațul sau cu sarcina: o stradă aglomerată, un acoperiș vecin, o școală, o linie electrică aeriană. Când brațul se apropie de limită, mișcarea se oprește automat. Acest lucru contează mai ales pe șantierele din centrul orașelor, unde macaraua trece inevitabil pe deasupra zonelor publice sau a proprietăților învecinate, iar o regulă „nu trece sarcina peste această zonă” nu mai depinde de atenția cuiva.
Zonele se programează de personal calificat, pe baza unui plan al șantierului și se verifică la fiecare schimbare de configurație: ridicarea turnului cu un tronson, mutarea macaralei, apariția unei construcții noi în apropiere.
Ce nu poate face sistemul
- Nu vede oamenii de pe sol și nu știe dacă un legător se află sub sarcină.
- Nu corectează o sarcină legată greșit, o sarcină care se leagănă sau o greutate necunoscută.
- Nu detectează obstacole nemarcate în hartă, de exemplu un schelet nou sau o macara mobilă adusă temporar.
- Nu înlocuiește semnalistul când operatorul nu are vizibilitate directă.
De aceea, mai multe șantiere adaugă o cameră pe cărucior sau pe cârlig, care arată operatorului sarcina de sus, și folosesc camere cu recunoaștere video care avertizează când cineva intră în zona de operare. Pentru o vedere de ansamblu asupra poziției macaralelor și a depozitelor de materiale, monitorizarea cu drone ajută la planificarea ridicărilor.
Verificări la începutul schimbului
Un sistem bun nu ține loc de disciplină. Operatorul trebuie să aibă calificarea și autorizarea cerute, iar macaraua să fie verificată la intervalele prevăzute de normele în vigoare, de persoane autorizate. Zilnic, înainte de prima ridicare, merită o listă scurtă:
- Funcționează afișajul și nu apar alarme active; limitatoarele de sarcină și de moment indică valorile așteptate.
- Anemometrul este în stare de funcționare, iar vântul nu depășește limita din manual.
- Zonele interzise sunt cele din planul curent al șantierului.
- Camera de pe cărucior arată imagine clară, iar radioul sau semnalizarea cu legătorul funcționează.
- Cârligul, cablurile și dispozitivele de legare nu prezintă uzuri vizibile.
O nouă configurație a șantierului, o a doua macara sau o clădire nouă în vecinătate cer reprogramarea zonelor, nu doar speranța că operatorul va ține minte. Diferența dintre un șantier care a trecut ani fără incident și unul care a avut un accident evitat la limită este de multe ori o regulă simplă, aplicată de fiecare dată.
