Panourile izolante în vid (VIP, de la vacuum insulation panels) sunt plăci subțiri cu miez de silice presată, închise într-o folie etanșă la gaze din care s-a scos aerul. Fără aer în interior, transferul de căldură scade mult, așa că un panou de 2–4 cm izolează cât un strat de 15–30 cm de vată minerală sau de polistiren.
Performanța vine cu un preț și cu o slăbiciune: panoul nu se poate tăia, nu se poate găuri și își pierde valoarea dacă folia se perforează. Iată ce înseamnă asta în practică.
Cum funcționează un panou în vid?
Căldura trece printr-un material în trei feluri: prin conducție în solid, prin convecție în gaze și prin radiație. Într-un izolator obișnuit, aerul din pori e piedica principală, dar conduce totuși căldură prin molecule. Când aerul este evacuat, conducția gazoasă dispare aproape complet, iar structura fină a siliciului pirogen, cu pori de dimensiuni foarte mici, taie și conducția prin solid.
Rezultatul se măsoară în conductivitate termică. Un panou nou are, de regulă, valori în jur de 0,004–0,008 W/mK, adică de cinci-zece ori mai bune decât vata minerală sau polistirenul. Cu timpul, mici cantități de aer și umezeală pătrund prin folie, iar valoarea declarată de producători pentru calcul ține cont de această îmbătrânire.
Unde se folosesc și unde nu
Panourile apar acolo unde grosimea disponibilă este foarte mică, iar izolația tradițională ar fi prea voluminoasă:
- praguri de terasă și balcon, unde înălțimea este limitată de ușa de acces;
- renovări interioare la pereți mici sau la nișe de calorifer, fără a pierde suprafață utilă;
- pardoseli peste planșee existente, când nivelul podelei nu poate urca prea mult;
- echipamente frigorifice și rezervoare de apă caldă, unde sunt cele mai răspândite.
Nu sunt potrivite la suprafețe mari și neregulate, unde fiecare decupaj ar presupune panouri făcute la comandă, nici la locuri în care se bate cu cuie sau se prind șuruburi. La acoperișuri, de pildă, stratul de deasupra termoizolației decide cât durează sistemul; pentru asta merită citit și articolul despre ce se întâmplă între căpriori și învelitoare.
De ce nu se taie și cum se comandă?
Dacă folia se rupe, vidul se pierde, iar panoul devine un simplu strat de silice cu conductivitate de zece ori mai mare. De aceea se fabrică în dimensiuni precise, după planul de montaj, iar pe șantier se așază fără decupaje. Fiecare dimensiune se comandă cu 2–3 săptămâni înainte, pe baza unor măsurători exacte.
În jurul panourilor se folosesc, de obicei, plăci de completare dintr-un material izolant clasic, care umplu spațiile rămase. Aceste zone au izolare mai slabă și formează puncte de punte termică, deci proiectantul trebuie să le calculeze.
Montajul: ce faci și ce eviți
- Suprafața de bază se curăță și se nivelează, fără asperități, șuruburi sau resturi de mortar care ar putea străpunge folia.
- Panourile se așază pe un strat de protecție moale, de pildă pâslă sau plăci subțiri de polistiren, pe ambele fețe.
- Rosturile dintre panouri se menține cât mai mici și se sigilează cu bandă, ca să nu se formeze fisuri termice.
- Deasupra se pune un strat de repartizare a sarcinii (șapă sau plăci), nu se circulă direct pe panou cu cărucioare sau cu unelte.
- După montaj nu se mai fac găuri prin zonă pentru ancore sau pentru instalații.
Exemplu concret dintr-o renovare
Imaginează-ți un apartament la parter, cu pardoseala deasupra unui subsol rece. Dacă ai pune 12 cm de polistiren, ușa de intrare ar rămâne cu un prag înalt și ar trebui refăcute tocurile ușilor interioare. Cu un panou în vid de 3 cm, plus straturile de protecție, ajungi la o grosime totală de 5–6 cm și păstrezi pragurile aproape neschimbate. Diferența de preț se compară cu costul refacerii ușilor și cu spațiul recuperat, iar abia atunci poți decide dacă merită.
Cât costă și cât durează
Prețul pe metru pătrat este de câteva ori mai mare decât al izolațiilor clasice la aceeași performanță, deci alegerea se justifică doar când spațiul valorează mai mult decât banii de izolație. Durata de viață este estimată de producători la mai multe zeci de ani, dar depinde de calitatea foliei și de lipsa accidentelor în timpul montajului.
Un domeniu apropiat este cel al materialelor de ultimă generație, precum aerogelul, care se taie și se modelează mai ușor, dar ajunge la valori puțin mai slabe decât panourile în vid.
Întrebări frecvente
Pot folosi panouri în vid la fațadă?
Se pot, în sisteme speciale, de la producători care oferă panouri cu strat de protecție și detalii de montaj verificate. Fără un astfel de sistem, riscul de deteriorare în timpul execuției este mare.
Cum aflu dacă un panou și-a pierdut vidul?
La suprafață, un panou intact este rigid și plat, iar unul care a pierdut vidul devine moale și poate umfla ușor. Verificarea exactă se face cu aparate de măsurare a conductivității, de regulă în fabrică.
Merită la o casă obișnuită?
Rareori pe toată anvelopa. Au sens punctual, în zonele unde izolația clasică nu încape, nu la pereții întregi.
