Sari la conținut
Constructorul Modern
Planșa
Articol
Fila
A1
Scara
1:50
Data

Prima paginăConstrucții sustenabile

A1 Construcții sustenabile

Managementul deșeurilor pe șantier: cum reduci cantitatea trimisă la groapa de gunoi

Sortarea la sursă și planificarea atentă a materialelor pot reduce semnificativ volumul de deșeuri trimise la groapa de gunoi de pe un șantier de construcții.

Data
Întocmit de
Echipa Constructorul Modern
Timp de citire
3 min
Managementul deșeurilor pe șantier: cum reduci cantitatea trimisă la groapa de gunoi
Cuprins
  1. 01De unde vine, de fapt, cea mai mare parte a risipei
  2. 02Sortarea la sursă, pasul cel mai simplu și cel mai ignorat
  3. 03Ce spune legislația din România
  4. 04Beneficiul economic, nu doar cel ecologic

Un șantier obișnuit de casă unifamilială generează, în medie, câteva tone de deșeuri — resturi de beton, moloz, ambalaje, bucăți de lemn, resturi metalice, tencuială desprinsă, izolație tăiată greșit. O bună parte ajunge, din comoditate, direct la groapa de gunoi, deși un procent semnificativ ar putea fi recuperat, reciclat sau reutilizat, cu beneficii atât pentru buzunarul antreprenorului, cât și pentru mediu.

De unde vine, de fapt, cea mai mare parte a risipei

Contrar intuiției, cea mai mare sursă de deșeuri nu este demolarea, ci execuția curentă: tăieturi greșit calculate din gipscarton sau OSB, resturi de la debitarea plăcilor ceramice, ambalaje de la materiale livrate paletizat, moloz din spargerea unor elemente turnate incorect. O bună parte din această risipă poate fi redusă încă din faza de proiectare, prin dimensionarea materialelor astfel încât să corespundă modulelor standard de fabricație — de exemplu, alegerea unor dimensiuni de cameră care minimizează tăieturile din plăci de gips-carton sau parchet, în loc să genereze resturi la fiecare rând.

Sortarea la sursă, pasul cel mai simplu și cel mai ignorat

Firmele care reușesc să reducă semnificativ volumul trimis la groapă au, aproape întotdeauna, un lucru în comun: containere separate chiar pe șantier, marcate clar pentru metal, lemn, moloz și deșeuri menajere. Pare o măsură banală, dar diferența practică este mare — molozul curat, nesortat cu alte materiale, poate fi predat la stații de reciclare unde devine agregat pentru fundații de drumuri sau umpluturi, în timp ce un container mixt ajunge aproape automat la depozitare, pentru că separarea ulterioară costă mai mult decât beneficiul obținut.

Lemnul netratat chimic poate fi tocat și folosit ca biomasă sau mulci, metalele (armătură, țevi, profile) au valoare comercială directă la centrele de colectare, iar chiar și resturile de polistiren expandat pot fi predate spre reciclare la anumiți operatori specializați, deși rețeaua acestora rămâne, deocamdată, inegal dezvoltată în țară. Documentarea corectă a cantităților predate la reciclare — de multe ori acum printr-o simplă fotografie și un bon de cântar încărcate direct într-o aplicație — ajută atât la raportările legale, cât și la construirea unui istoric util pentru viitoarele licitații, un aspect care se leagă direct de tendința mai largă spre digitalizarea jurnalului de șantier, unde tot ce ține de trasabilitate capătă un rol tot mai important.

Ce spune legislația din România

De câțiva ani, firmele de construcții au obligația de a gestiona deșeurile din construcții și demolări conform unui cod specific de deșeuri (cod 17, în lista europeană), cu obligații de raportare către autoritățile de mediu pentru cantitățile generate și modul de valorificare. În practică, aplicarea rămâne inegală — șantierele mari, aflate sub controlul unor beneficiari instituționali sau internaționali, respectă riguros cerințele, în timp ce multe proiecte rezidențiale mici tratează subiectul superficial, mai ales acolo unde constructorul este plătit „la cheie” și nu are un stimulent direct să reducă volumul de deșeuri.

Beneficiul economic, nu doar cel ecologic

Dincolo de argumentul de mediu, reducerea deșeurilor înseamnă bani reali economisiți: taxele de depozitare la groapa de gunoi au crescut constant în ultimii ani, iar transportul unui container plin costă la fel indiferent dacă acesta conține materiale valorificabile amestecate inutil cu gunoi menajer sau doar moloz curat, ușor de predat gratuit ori chiar vândut unui operator de reciclare. Reducerea amprentei de mediu a unui șantier ține, de altfel, de o discuție mai amplă despre sustenabilitatea întregului proces de construcție, tratată pe larg în cum reduci amprenta de carbon a unei construcții noi, unde gestionarea deșeurilor apare ca una dintre pârghiile cele mai accesibile, alături de alegerea materialelor și eficiența energetică a clădirii finale.

Pentru un antreprenor la început de drum, cea mai simplă schimbare rămâne una organizatorică: câteva containere marcate corect și o discuție clară cu echipa despre unde se aruncă fiecare tip de material, purtată din prima zi de șantier, nu la jumătatea lucrării, când obiceiurile deja s-au format greșit.

Trimite mai departeFacebookWhatsApp

Din arhivă

Cele mai noi de pe șantier